post.

Betonul incins tremura sub picioarele oamenilor. Fiecare incerca sa ajunga undeva la adapost. Mergeam nestingherita in timp ce in jurul meu totul decurgea haotic. O secunda mi-a trebuit sa vad trupul fara vlaga al unei fiinte. Singura si fara durere zacea pe asfalt silueta unei pisici negre. Statea nemiscata si pentru moment am crezut ca este prinsa intr-un somn adanc... labele din fata erau intinse si arata de parca incerca sa prinda ceva... Am trecut mai departe cu ochii inchisi. E moarta...A omorat-o batranetea, caldura sau poate chiar cineva. Ea nu va mai vedea vreodata lumina zilei. Trupul ei zace fara ca celor din jur sa le pese...Si tu vei ajunge asa si nu vei mai vedea lumina zilei...si atunci, celor din jur nu le va pasa...